Manualul vorbitorului public (3)

15 august 2013
Postat de Training Craiova - Act Sales Consulting

Partea I - Vocea si gesturile; Capitolul 2 - Pronuntia, articulatia, flexbilitatea si controlul
Urmatorul subiect caruia un vorbitor public trebuie sa-i dea atentie este producerea sunetelor. Cuvintele sunt formate din sunete simple unite si amestecate in forme mai mult sau mai putin complexe. Exista sunete deschise, vocale si sunete inchise, consoane. Pentru vaz, ele sunt reprezentate de litere, iar pentru auz ele sunt reprezentate de sunete.
Atunci cand sunt pronuntate separat, pentru fiecare litera este nevoie de un singur sunet, dar in combinatie este necesar un efort mai complex si in ambele cazuri vorbim despre pronuntie. Pentru un vorbitor public este important sa pronunte clar si sa acorde atentie accentelor si inflexiunilor necesare pentru a produce un discurs flexibil si penetrant.
Sunetele deschise sau vocalele sunt in limba romana in numar de 8. Pentru pronuntarea acestora organele vorbirii sunt deschise. Bineinteles ca avem si consoane, acestea se pronunta cu cel putin un organ al vorbirii ?inchis?. Ei bine, pronuntare acestora in cuvinte, propozitii si fraze devine problematica atunci cand, la fel ca respiratia despre care iti vorbeam in capitolele precedente, pronuntia lor nu este exersata indelung.
O pronuntie clara si corecta, denota o personalitate puternica, echilibrata, o personalitate care impune respect si convinge ca este vorba despre un profesionist. Sigur, este important ce spui, dar la fel de important este si cum spui asta. Inflexiunile, accentele, pauzele si pronuntia clara vin sa completeze corect discursul tau.
Exista in limba romana o serie de constructii pe care te invit sa le exersezi. Am sa-ti ofer o serie de 20 de exercitii care te vor ajuta sa-ti exersezi pronuntia, astfel incat, dupa exercitii repetate, sa ai suficienta flexibilitate si control asupra discursului tau.
Exercitiul 1 - Rosteste alfabetul pronuntand fiecare litera A-Z si Z-A cat mai repede posibil
Exercitiul 2 - Rosteste cat poti de repede urmatoarele constructii: bra; bre; bri; bro; bru
Exercitiul 3 - Rosteste cat poti de repede urmatoarele constructii: vra; vre; vri; vro; vru
Exrecitiul 4 - Rosteste cat poti de repede urmatoarele constructii: jra; jre; jri; jro; jru
Exercitiul 5 - S-a intamplat o intamplare unui tamplar. Un alt tamplar care din intamplare auzise intamplarea intamplata tamplarului, s-a dus sa vada ce s-a intamplat tamplarului si din intamplare s-a lovit de tampla tamplarului.
Exercitiul 6 - Pana cand a caramidarit caramidarul pe caramidarita, a caramidarit caramidarita pe caramidar la fel cum ar fi vrut caramidarul sa caramidareasca pe caramidarita.
Exercitiul 7 - Capra neagra-n piatra calca, / Cum o calca-n patru crapa! / Crapa capul caprii-n patru, / Cum a crapat piatra-n patru! / Capra neagra calca-n clinci, / Crapa capu caprii-n cinci / Cum a calcat capra-n clinci. / Capra paste langa casa / Capu caprii crape-n sase! / Capra noastra n-are lapte / Crapa-i-ar coarnele-n sapte! / Capra-n piatra a calcat / Piatra-n patru a crapat, / Povestea s-a terminat!
Exercitiul 8 - Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-n sus si-n jos de casa sa, sasul coseste si-si spune siesi: sunt Sasa Cosasul care cat sase sasi coseste si-n sus si-n josul casei cat sase case.
Exercitiul 9 - Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc
Exercitiul 10 - Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual.
Exercitiul 11 - Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.
Exercitiul 12 - Cele sapte muze / Cu priviri de zuze / Scriu ca sa se amuze / Versuri andaluze ! / Sase calauze / Incearca s-acuze / Cinci femei lehuze / Ca ar fi farfuze. / Cinci fine meduze, / geometrii confuze, / Cu unghiuri obtuze / Si ipotenuze ! / Patru buburuze, / Roşii archebuze, / Bâzâie ursuze / Zburând pe peluze ! / Trei babe mofluze / Fara dinti si buze / Trag turte pe spuze. / Fara sa se scuze / Dou? autobuze / Lovite de-obuze / Au lumini difuze, / Si defect la diuze / Una din ecluze / La usi cu mezuze / Lupta cu taluze / Punandu-si ventuze.
Exercitiul 13 - Rege Paragarafaramus, cand te vei desoriginaliza? Ma voi desoriginaliza cand cel mai original dintre orginali se va desoriginaliza, Dar cum ce mai original dintre originali nu se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.
Exercitiul 14 - Gandindu-ma ca te gandesti / Ca ma gandesc la tine, / Gandeste-te ca ma gandesc / Ca te gandesti la mine.
Exercitiul 15 - Un caricaturist a caricaturizat o caricatura. Poti tu sa caricaturizezi caricatura caricaturizata de acel caricaturist?
Exercitiul 16 - Ceea ce cerea celebrul cicero gemand geniilor degenerate ,n-au acceptat-o cezar si ceata ingeniosilor cetateni certati cu cerintele cercurilor centrale!
Exercitiul 17 - Un oarecare carturar cronicar, originar de oriunde, face o infioratoare parafrazare literara, o incercare de scriere de suprasutructura care surprinde printre portrete de prim rang, fara caracterizare, un toreador farsor, un palarier aventurier sau un bracandrier curier si care presarata cu greseli de ortografie, face fara retinere dar si fara referire, o peroratie de gargara cu turnura la saramura si alte lucrur regretabile.
Exercitiul 18 - Papucarul paucareste papucii nepapucariti ai papucaresei dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti.
Exercitiul 19 - Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti, e mai pestrita prepelita pestrita decit cei paisprezece pui de prepelita pestriti.
Exercitiul 20 - Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaza constiinciozitatea energeticienilor care manifesta o imperturbabilitate indiscriptibila in locul nabucodonosorienei ireprosabilitati.
Nota - Toate sunetele din exercitiile de mai sus se pronunta tare!
Sigur ca exista sute de astfel de exercitii si exista o multime de forme prin care poti sa-ti incalzesti vocea, sa-ti exersezi pronuntia si sa-ti cizelezi dictia. Important este sa o faci constant. Foarte multi dintre vorbitorii publici e care ii cunosc acorda o foarte mica importanta acestor aspecte, respiratie si pronuntie. Pe deoparte este indreptatit, acordand o atentie sporita conceptelorsi mesajelor de transmis, insa asa cum spuneam si la inceput, e important ce ai de spus, insa TONUL face muzica.
Idei indraznete si decizii intelepte.

Mai multe postări de explorat